Din pacate dupa ani de prietenie imi dau seama ca am pierdut vremea cu unii oameni. Ce inseamna ca mi-am pierdut vremea? Inseamna ca intr-o zi, zilele astea mi-am dat seama ca ceea ce credeam ca este o prietenie solida era doar praf in ochi, pe cand eu credeam ca noi cladim o prietenie adevarata celuilalt prea putin ii pasa. Poate te intrebi: dar cum n-am observat mai devreme? De ce au trebuit sa treaca ani de zile? Hmmm… exista mai multe optiuni. Poate ca pana acum cealalta persoana avea interesul de a-mi fi prieten sau pur si simplu avea chef sa fim prieteni. Poate ca uneori ne dorim atat de mult sa avem prieteni incat nu ne dam seama ce fel de oameni ne inconjoara, ne amagim. Si atunci vine DEZAMAGIREA. ‘Prietenului’ nu ii pasa de mine. Si nepasarea cat de dureroasa este mai ales cand vine din partea oamenilor dragi. Si atunci sti ca ai pierdut vremea, ai investit si nu ai primit nimic, doar durere. Si poate o lectie de viata… dar care ar putea fi aceasta?
martie 17, 2009
Pierdere de vreme
Posted by evamariah under dezamagire, durere | Etichete: dezamagire prieteni, pierdere de vreme |[6] Comments
ianuarie 9, 2009
I can only imagine
What it will be like
When I walk
By your side
I can only imagine
What my eyes will see
When your face
Is before me
I can only imagine
I can only imagine
Surrounded by Your glory, what will my heart feel
Will I dance for you Jesus or in awe of you be still
Will I stand in your presence or to my knees will I fall
Will I sing hallelujah, will I be able to speak at all
I can only imagine
I can only imagine
I can only imagine
When that day comes
And I find myself
Standing in the Son
I can only imagine
When all I will do
Is forever
Forever worship You
I can only imagine
I can only imagine
Surrounded by Your glory, what will my heart feel
Will I dance for you Jesus or in awe of you be still
Will I stand in your presence or to my knees will I fall
Will I sing hallelujah, will I be able to speak at all
I can only imagine
I can only imagine
I can only imagine
I can only imagine
When all I will do
Is forever, forever worship you
I can only imagine
octombrie 22, 2008
Fiecare inceput are si un sfarsit. Am inceput sa scriu pe blog-ul acesta intr-un moment de durere infinita si de o imensa frustrare. Am fost ranita mai mult decat credeam ca este posibil si incercam sa-mi vindec ranile prin a scrie: a scrie pe blog, a scrie pe hartii… Ieri am aruncat toate hartiile, azi o sa scriu ultimul articol pe blog. Scrisul nu rezolva nimic. Numai in Dumnezeu putem gasi puterea de a merge mai departe chiar daca ne simtim sfasiati in 1000 de bucati. El va avea grija de noi:
“22. Isus a zis apoi ucenicilor Săi: “De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi cu privire la viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca.
23. Viaţa este mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea.
24. Uitaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar; şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai de preţ sunteţi voi decât păsările!
25. Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?
26. Deci, dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?
27. Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu ţes; totuşi vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n-a fost îmbrăcat ca unul din ei.
28. Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe câmp, iar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?” (Luca 12)
septembrie 25, 2008
Cand nu mai poti face nimic
Posted by evamariah under durere | Etichete: durere, neputinta |Leave a Comment
Traim in secolul vitezei si a actiunii. Alergam toata ziua, daca se iveste o problema facem orice ca sa o rezolvam. Multi spun: ‘Pentru orice problema exista o rezolvare, doar trebuie s-o gasesti.’ O fi asa? M-am convins ca nu, nu exista o rezolvare pentru tot, apar momente in viata, situatii in care nu mai poti face nimic. Trebuie sa te opresti si sa accepti: NU POTI FACE NIMIC. Cum zicea chiar azi un prieten: ‘Iti pui pofta in cui.’. Dar cum? Cum faci sa te opresti? Cum treci peste frustrarea ca nu poti face nimic, ca ti-au scapat lucrurile de sub control, ca ceea ce urmeaza nu mai depinde de tine? Cum te opresti sa nu actionezi intr-un fel sau altul, doar de dragul de a actiona, chiar daca stii ca aceasta actiune o sa inrautateasca lucrurile? Nu pot sa accept neputinta, nu pot sa ma opresc, nu pot accepta ca sunt prea mica pentru a face o diferenta si asta ma macina teribil.
septembrie 21, 2008
Just Like A Pill – Pink
Posted by evamariah under dezamagire, durere | Etichete: I run as fast as I can, just like a pill, pink, you're making me ill |Leave a Comment
I’m lyin’ here on the floor where you left me
I think I took too much
I’m crying here, what have you done?
I thought it would be fun
I can’t stay on your life support, there’s a shortage in the switch,
I can’t stay on your morphine, cuz its making me itch
I said I tried to call the nurse again but she’s being a little bitch,
I think I’ll get outta here, where I can
Run just as fast as I can
To the middle of nowhere
To the middle of my frustrated fears
And I swear you’re just like a pill
Instead of makin’ me better, you keep makin’ me ill
You keep makin’ me ill
I haven’t moved from the spot where you left me
This must be a bad trip
All of the other pills, they were different
Maybe I should get some help
I can’t stay on your life support, there’s a shortage in the switch,
I can’t stay on your morphine, cuz its making me itch
I said I tried to call the nurse again but she’s being a little bitch,
I think I’ll get outta here, where I can
Run just as fast as I can
To the middle of nowhere
To the middle of my frustrated fears
And I swear you’re just like a pill
Instead of makin’ me better, you keep makin’ me ill
You keep makin’ me ill
Run just as fast as I can
To the middle of nowhere
To the middle of my frustrated fears
And I swear you’re just like a pill
Instead of makin’ me better, you keep makin’ me ill
You keep makin’ me ill
I can’t stay on your life support, there’s a shortage in the switch,
I can’t stay on your morphine, cuz its making me itch
I said I tried to call the nurse again but she’s being a little bitch,
I think I’ll get outta here, where I can
Run just as fast as I can
To the middle of nowhere
To the middle of my frustrated fears
And I swear you’re just like a pill
Instead of makin’ me better, you keep makin’ me ill
You keep makin’ me ill
Run just as fast as I can
To the middle of nowhere
To the middle of my frustrated fears
And I swear you’re just like a pill
Instead of makin’ me better, you keep makin’ me ill
You keep makin’ me ill
Run just as fast as I can
To the middle of nowhere
To the middle of my frustrated fears
And I swear you’re just like a pill
Instead of makin’ me better, you keep makin’ me ill
You keep makin’ me ill
Run just as fast as I can
To the middle of nowhere
To the middle of…
septembrie 20, 2008
Unde dragoste nu e, nimic nu e – Gheorghe Gheorghiu
Posted by evamariah under dragoste, durere | Etichete: unde dragoste nu e |Leave a Comment
Au fost o vreme impreuna
Si aveau atatea zeci de ganduri
Sa-ti spun povestea lor, iubito?
Dar tu citeste-o printre randuri.
Ar fi trecut neluati in seama
Cu traiul lor cel fara vina
Chiar daca eu stiam c-ascunde
Si fantezie si rutina…
Dar unde dragoste nu e, nimic nu e
Nici soare nu-i, nici viata nu-i
Iar eu ma simt al nimanui…
Dar unde dragoste nu e, nimic nu e
Nici soare nu-i, nici viata nu-i
Acolo unde nu esti tu
Acolo unde nu esti tu…
Au fost o vreme impreuna
Doua straine emisfere
Calatoreau acei doi tineri
Prin anotimpuri efemere.
De la prieteni, de la rude,
Luau duminici cu imprumut,
Stiau mai bine ca oricine
Sa le transforme in trecut.
Dar unde dragoste nu e, nimic nu e
Nici soare nu-i, nici viata nu-i
Iar eu ma simt al nimanui…
Dar unde dragoste nu e, nimic nu e
Nici soare nu-i, nici viata nu-i
Acolo unde nu esti tu
Acolo unde nu estï tu…
Dar unde dragoste nu e, nimic nu e
Nici soare nu-i, nici viata nu-i
Iar eu ma simt al nimanui…
Dar unde dragoste nu e, nimic nu e
Nici soare nu-i, nici viata nu-i
Acolo unde nu esti tu
Acolo unde nu estï tu…
septembrie 20, 2008
Frica bate la usa, credinta deschide si nu este nimeni afara.
Posted by evamariah under credinta | Etichete: credinta, frica |Leave a Comment
august 25, 2008
Cum ajung oamenii sa se considere centrul universului?
Posted by evamariah under dezamagire | Etichete: dezamagire, ingamfare |[27] Comments
Mereu m-am intrebat de ce se schimba unii oameni asa de brusc? Din oameni draguti si de treaba devin aroganti si se poarta de parca li s-ar cuveni totul. Pana acum am pus pe seama imaturitatii si egoismului lor, dar acum cateva zile o prietena mi-a zis: ‘Daca le dai nas la oameni isi vor permite orice cu tine.’ Trist, dar tind sa cred adevarat. Deci daca te porti frumos cu o persoana, esti amabila este posibil sa primesti in schimb un increzut, care se crede centrul universului. Dar daca asa merg lucrurile inseamna ca trebuie sa incepem sa ne purtam urat cu oamenii? Sa-i facem sa se simta inferiori? Sa-i umilim ca sa ne asiguram ca niciodata nu le-ar veni idea ca ar fi superiori noua? In ce fel de lume traim in care trebuie sa te porti exact invers decat reactia pe care o astepti de la oameni? Trebuie sa umilesti un om ca sa te respecte? Este ingamfarea raspunsul la prietenie si respect?